Libraria online carti-beletristica.ro, pe langa proza, istorie, memorialistica, ofera cititorilor si poezie de cea mai buna calitate. Sunt prezente pe site volume de poezie ale unor poeti romani, dar si ai literaturii universale. Cu siguranta, Charles Baudelaire este unul din poetii de care cu totii am auzit. “Florile raului” reprezinta cea mai cunoscuta opera a acestuia, studiata inclusiv in scolile romanesti, la clasele de specialitate.
“Florile raului” este o culegere de poeme, publicata pentru prima data in 1857, in iunie, si apoi in februarie, 1861 cu un plus de 35 de poeme. In decembrie 1868, dupa moartea poetului, a fost publicata din nou, cu inca 25 de poeme in plus.
Marea parte a poemelor au apartut, initial, in revistele literare ale timpului. Titlul autentic al culegerii sugereaza ca, datorita unei alchimii poetice, florile se nasc din rau, care este atat de fecund din punct de vedere al esteticii literare si artistice. Aceste flori bolnavicioase au fost nascute din suferinta poetului si ii sunt dedicate lui Theophile Gautier. Toate acestea au facut ca, dupa prima publicare, sa ii fie “smulse” culegerii initiale 6 poeme ce erau considerate ca o amentiare la adresa bunei morale. Poetul a insistat adesea asupra unei arhitecturi riguroase a culegrii, ce trebuie considerata un tot si a-i elimina aceste parti era ceva inacceptabil.
Poemele sunt clasificate in functie de un itinerariu estetic si spiritual care traseaza destinul poetului, pasiunea sa in sens religios, de la nasterea sa pana la moartea sa. Baudelaire affirma faptul ca Satana este omniprezent si exista o uratenie iremediabila a conditiei umane.
Prima parte, “Spleen si Ideal”, pune in scena cele doua existente: Dumnezeu si Satana, care isi impart inima omului, dualitate fatala ce nu este rezolvata prin absolut niciun argument. Departe de melancolia romantica, Spleen-ul este un rau existential: strivit de Plictiseala, corpul si spiritul se regasesc intr-o neputinta cronica si o toropeala ce nu poate fi depasita. Toate acestea aduc un fel de paralizie a eu-lui, o pietrificare si sufocare.
In editia din 1861 sunt adaugate si “Imagini Pariziene”. Marele oras este un loc magic unde totul, chiar si onoarea, cade prada farmecelor. Aceste poeme dau o tonalitate mult mai sobra si afirma, pentru totdeauna, triunful Spleen-ului. Ultimul poem, “Calatoria” aduce in prim-plan teme esentiale si prezente despre lume si moarte ca unica posibilitate de a gasi ceva nou.
Mai mult de jumatate din poemele lui Baudelaire sunt sonete si sunt intalnite figuri de stil folosite indeosebi ca alegorii. Totul se explica datorita formarii sale clasice si gusturilor personale. Poetul nu inceteaza sa faca o apologie a constrangerilor, a muncii si a rigorii ce impune o forma si o tehnica controlata.
Baudelaire a fost un geniu controversat si putin inteles, care a lasat literaturii franceze, dar si literaturii universale, una din cele mai frumoase culegeri de poeme. Indiferent daca citesti “Florile raului” ca si lectura pentru studiu sau pentru propria placere, vei descoperi un buchet poetic compus din flori rare si veninoase, cu un parfum pe care nu il poti ignora.