Într-o lume în care copiii au nevoie mai mult ca oricând de repere sănătoase, sportul rămâne unul dintre cele mai puternice instrumente de educație. Din acest motiv, Fundația Țiriac, alături de Premium Tenis Club Câmpina, a lansat în aprilie 2025 Programul Național de Inițiere în Tenis pentru copii – un proiect dedicat formării prin sport a noii generații.

La Câmpina, 30 de copii beneficiază deja de antrenamente gratuite, echipamente și sprijin specializat. Acest model poate și trebuie să fie extins – cu ajutorul comunității de afaceri.

De ce să vă implicați ca sponsor?

✔️ Impact direct în educația copiilor – susțineți dezvoltarea fizică și emoțională a celor mici într-un cadru sigur și profesionist.
✔️ Asociere cu un proiect național susținut de Fundația Țiriac – un nume de încredere în sportul românesc.
✔️ Vizibilitate reală – brandul dumneavoastră va fi promovat în cadrul evenimentelor, turneelor și materialelor oficiale.
✔️ Implicare cu sens – investiți în comunitate și creați un model inspirațional de responsabilitate socială.

Performanță, caracter, viitor – cu sprijinul dumneavoastră

Programul este coordonat la Câmpina de Andrei Enache, antrenor de performanță cu palmares internațional. Sub îndrumarea sa, copiii nu doar învață tenis, ci deprind valori precum disciplina, fair-play-ul, încrederea și perseverența. Cu o infrastructură deja funcțională și experiență în organizarea de turnee locale și internaționale, Premium Tenis Club Câmpina este locul ideal pentru formarea viitorilor sportivi – dar are nevoie de sprijin pentru a crește.

Ce oferim partenerilor:

– Pachete personalizate de sponsorizare (branding la evenimente, pe terenuri, echipamente etc.)
– Raportare transparentă privind utilizarea fondurilor
– Recunoaștere publică și promovare online și offline
– Posibilitatea de a deveni partener strategic al unei rețele naționale de cluburi în dezvoltare

Invitație deschisă către sponsori și investitori în educație prin sport

Dacă doriți să deveniți parte din acest demers național – fie prin sponsorizare financiară, fie prin contribuții în echipamente, logistică sau servicii – vă invităm să ne contactați. Suntem deschiși la parteneriate pe termen scurt sau lung și dorim să construim împreună un program durabil, care poate fi replicat în cât mai multe comunități din România.

📞 Contact: 0751195000
📧 Email: premiumtenisclub@gmail.com
🔗 Facebook: https://www.facebook.com/premiumteniscampina

Susțineți sportul. Formați caractere. Investiți în viitorul copiilor.

Parteneriatul cu sens începe acum – pe terenul de tenis.

Un weekend intens de evenimente la Timișoara

Pe 30 mai se deschide cea de-a șasea ediție a Bienalei Art Encounters – un eveniment reper în Timișoara, care transformă orașul în capitala artei contemporane din regiune și într-un spațiu viu de reflecție artistică, dialog și reimaginare colectivă a orașului.

Intitulată Bounding Histories. Whispering Tales, ediția din 2025, curatoriată de
Ana Janevski și Tevž Logar, se desfășoară în trei spații profund ancorate în istoria Timișoarei — Comenduirea Garnizoanei, FABER și spațiul expozițional al Fundației Art Encounters — transformându-le în locuri de reflecție critică. Peste 100 de lucrări, dintre care 8 create special pentru Bienală, conturează o meditație amplă asupra istoriei, memoriei și ecoului. Bienala propune o coregrafie fluidă între trecut și prezent, între vocile vizibile și cele uitate, între traumele colective și narațiunile emergente ale rezilienței.

Deschiderea oficială are loc vineri, 30 mai, de la 17:00, la Comenduirea Garnizoanei, urmată de un weekend dens, construit ca o suită de întâlniri directe cu arta în toate spațiile bienalei. ​​Imediat după deschidere, în cele trei locații publicul poate interacționa direct cu lucrări ale unor importanți artiști internaționali precum Oscar Murillo,  Marina Abramovic & Ulay, Kapwani Kiwanga, Larissa Sansour sau Eduardo Navarro, dar și să descopere tineri artiști români printre care Larisa Sitar, Gavril Pop, Loredana Ilie și Alle Dicu. Curatorii au ales și un număr de artiști din regiunea noastră, precum Pavel Brăila, Ana Adam, Mark Verlan, Marieta Chirulescu și Silvia Moldovan.

Seara aduce două performance-uri ale lui Manuel Pelmuș (18:00 și 19:00), dar și pe cel al Christinei Cizmaș, la ora 18:00, alături de tururi ghidate cu artiști și curatorii ediției.

Sâmbătă, 31 mai, ziua începe cu tururi ghidate la FABER (11:00–13:00) și Fundația Art Encounters (14:30–15:30), program de vizitare al expoziției din platforma complementară a bienalei “Publicul Privat” la Galeria Jecza, discuții critice precum RAD Talk: Romania’s Role Within the Global Context (17:00–18:30, Garnizoană) și tururi ghidate cu curatorii expozițiilor Ștefan Bertalan “În Ritmul Lumii” (ISHO Office 1) și “There Were Times I Wanted To Change The World” (Paltim).

Sâmbătă seara, găzduim un Opening Party în aer liber la Comenduirea Garnizoanei, cu DJ și muzicieni locali.

Duminică, 1 iunie, programul propune activări pentru toate vârstele: un tur ghidat istoric al Timișoarei (11:00–12:00), picnic și activități pentru copii în grădina Comenduirii Garnizoanei cu ocazia unei zile dedicate lor  (12:00–18:00), lansarea catalogului bienalei (13:00–14:00), urmat de lansarea volumului „Cum înțelegem arta contemporană”. Ziua continuă cu tururi ghidate în toate cele trei spații, iar seara, din nou, cu performance-uri și intervenții artistice.

Partenerul principal al Bienalei este Ploom – alături de care susținem forme inovația în expresia artistică. În grădina Comenduirii Garnizoanei, vă așteaptă activări sonore și intervenții subtile care te fac să-ți dorești să rămâi puțin mai mult într-un spațiu verde unic în centrul orașului.

Toate detaliile sunt publicate pe artencounters.ro și pe canalele noastre online. Intrarea la toate expozițiile și evenimentele Art Encounters este liberă.

Artiști invitați în Bienala Art Encounters: Lawrence Abu Hamdan, Ana Adam, Alle Dicu, Marina Abramović & Ulay, Bora Baboçi, Maja Bajević, Mona Benyamin, Željka Blakšić, Pavel Brăila, Geta Brătescu, Brief Histories (Isak Berbic, Fawz Kabra), Cian Dayrit, Christine Cizmaș, Marieta Chirulescu, Clément Cogitore, Lorena Cocioni, Moriah Evans, Simone Forti, Jošt Franko, Robert Gabris, Alicia Mihai Gazcue, Ladislava Gažiová, Jean Genet, Liam Gillick & Anton Vidokle, Karpo Godina, Maria Guțu, Petrit Halilaj, Veronika Hapchenko, Sky Hopinka, Loredana Ilie, Siniša Ilić, Joan Jonas, Hassan Khan, Dana Kavelina, Belinda Kazeem-Kamiński, Kapwani Kiwanga, Ana Kun, David Maljković, Jumana Manna, Teresa Margolles, Silvia Moldovan, Alban Muja, Oscar Murillo, Andrei Nacu, Marina Naprushkina, Eduardo Navarro, Christian Nyampeta, Mila Panić, Manuel Pelmuș, Gavril Pop, Raluca Popa, Ghenadie Popescu, The Resurrection Committee (Ovidiu Țichindeleanu, Raluca Voinea), Larissa Sansour, Ștefan Sava, Selma Selman, Larisa Sitar, Bojan Stojčić, ŠKART, Nora Turato, Johanna Unzueta, Mark Verlan, Cecilia Vicuña, Rosario Zorraquin.

Bienala Art Encounters 2025 este un proiect finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de Proiecte, co-finanțat prin programul prioritar al Ministerului Culturii, Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), Institutul Francez din Timișoara și Centrul Cultural German din Timișoara.

Proiectul este susținut de partenerul principal Ploom, partenerii strategici Banca Transilvania și partenerii de expoziție Catena. Susținători: ISHO, Bosch, Mewi, Sanmarco.

Parteneri instituționali: Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, Beta – Bienala de Arhitectură Timișoara, FABER, Librăria La Două Bufnițe, Muzeul Național de Artă al Moldovei, Galeria Lutnița, STPT, Galeria Jecza, Asociația ArtCollect.

Partener media principal:Revista ARTA. Parteneri media: Radio România Cultural, RFI România, Igloo, The Institute, Contemporary LYNX, Zeppelin, Empower Artists.

Profitul net ajustat a crescut cu 64,5%, la un nivel record de 1,31 miliarde Euro

* * *

Concentrarea pe premium în toate categoriile de produse alimentează o creștere robustă în toate segmentele de afaceri

București, 28 mai 2025 — Xiaomi Corporation („Xiaomi” sau „Grupul”; cod bursier: 1810), o companie producătoare de electronice de larg consum și produse inteligente, cu smartphone-uri și hardware inteligent conectate printr-o platformă Internet of Things („IoT”), a anunțat rezultatele consolidate neauditate pentru cele trei luni încheiate la 31 martie 2025. Xiaomi a înregistrat venituri de peste 100 de miliarde RMB (12,23 miliarde Euro) pentru al doilea trimestru consecutiv, cu un profit net ajustat care a depășit 10 miliarde RMB (1,22 miliarde Euro) pentru prima dată. Rezultatele au depășit așteptările pieței, veniturile din primul trimestru ajungând la 111,3 miliarde RMB (13,61 miliarde Euro), în creștere cu 47,4% față de anul precedent. Profitul net ajustat a ajuns la 10,7 miliarde RMB (1,31 miliarde Euro), în creștere cu 64,5% față de anul precedent, semnalând un început puternic al anului 2025.

În timpul primului trimestru, s-a înregistrat o creștere robustă în toate segmentele de afaceri. Veniturile din smartphone-uri au crescut cu 8,9% față de anul precedent, ajungând la 50,6 miliarde RMB (6,19 miliarde Euro); veniturile din produsele IoT și lifestyle au crescut cu 58,7% față de anul precedent, ajungând la 32,3 miliarde RMB (3.95 miliarde Euro), livrările de mașini de spălat și frigidere atingând niveluri record, în timp ce livrările de aparate de aer condiționat au înfruntat dificultățile, crescând cu peste 65,0% față de anul precedent. Veniturile din vehicule electrice inteligente („EV”), inteligență artificială și alte inițiative noi au ajuns la 18,6 miliarde RMB (2,27 miliarde Euro), livrările de vehicule Xiaomi SU7 totalizând 75.869 de unități.

Strategia de concentrare pe premium a Xiaomi a câștigat teren în toate categoriile. Prețul mediu de vânzare („ASP”) al smartphone-urilor a crescut la 1.211 RMB (148 Euro) în primul trimestru al anului 2025, la un nivel record. Vânzările modelului Xiaomi 15 Ultra, lansat în februarie, au crescut cu 90% față de predecesorul său, în aceeași perioadă.

Smartphone-urile Xiaomi își recapătă locul întâi în China după un deceniu, cu o cotă de piață de 18,8%

În primul trimestru al anului, veniturile Xiaomi din domeniul smartphone-urilor au crescut cu 8,9% față de anul precedent, ajungând la 50,6 miliarde RMB (6,19 miliarde Euro). Livrările globale de smartphone-uri au ajuns la 41,8 milioane de unități, înregistrând o creștere de la an la an de șapte trimestre consecutive. Potrivit Canalys (acum, parte a Omdia), Xiaomi s-a menținut în Top 3 al livrărilor globale de smartphone-uri pentru al nouăsprezecelea trimestru consecutiv, cu o cotă de piață de 14,1% și a înregistrat o creștere de la an la an timp de șapte trimestre consecutive în ceea ce privește livrările globale de smartphone-uri. În special, cota de piață a smartphone-urilor Xiaomi în China a crescut cu 4,7 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 18,8%, marcând al cincilea trimestru consecutiv de creștere de la an la an a cotei de piață și recăpătând poziția 1 ca livrări, după zece ani.

Xiaomi a continuat să își consolideze prezența pe segmentele premium de piață. Conform datelor furnizate de terți, în China, smartphone-urile Xiaomi cu prețuri de 3.000 RMB (366,8 Euro) și peste au reprezentat 25% din totalul smartphone-urilor sale din China, în creștere cu 3,3 puncte procentuale față de anul precedent. Pentru smartphone-urile cu prețuri de 4.000 RMB (489 Euro) și peste, unitățile vândute au acumulat o cotă de piață de 9,6%, în creștere cu 2,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Veniturile și marja brută din IoT au atins niveluri record; Afacerile cu electrocasnice inteligente de mari dimensiuni s-au dublat

Segmentul de produse IoT și lifestyle al Grupului a susținut o creștere rapidă, veniturile crescând cu 58,7% față de anul precedent, la 32,3 miliarde RMB (3,95 miliarde Euro) în primul trimestru al anului 2025. Marja brută s-a îmbunătățit cu 5,4 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 25,2%, stabilind noi recorduri atât pentru venituri, cât și pentru marja brută. În ciuda extrasezonului tradițional pentru vânzările de electrocasnice, electrocasnicele inteligente mari Xiaomi au înregistrat o creștere explozivă. Livrările de aparate de aer condiționat au depășit 1,1 milioane de unități, în creștere cu peste 65,0% față de anul precedent; livrările de frigidere au depășit 880.000 de unități, în creștere cu peste 65,0% față de anul precedent; iar livrările de mașini de spălat au crescut cu peste 100% față de anul precedent, la 740.000 de unități. Atât livrările de frigidere, cât și cele de mașini de spălat au atins niveluri record. Fabrica de electrocasnice inteligente Xiaomi urmează să înceapă operațiunile în acest an.

Afacerea cu tablete a Xiaomi și-a menținut, de asemenea, o creștere puternică. Potrivit Canalys, livrările globale de tablete au crescut cu 56,1% față de anul precedent, în primul trimestru al anului, atingând pentru prima dată un loc în top trei la nivel global și menținându-și poziția a treia în China. Livrările de brățări inteligente Xiaomi s-au clasat pe locul 1 la nivel global și pe locul 2 în China, în timp ce livrările de căști TWS s-au clasat pe locul 2 la nivel global și pe locul 1 în China.

La 31 martie 2025, numărul de dispozitive IoT conectate (cu excepția smartphone-urilor, tabletelor și laptopurilor) pe platforma AIoT Xiaomi a crescut la 943,7 milioane, în creștere cu 20,1% față de anul precedent; iar numărul de utilizatori cu cinci sau mai multe dispozitive conectate la platforma AIoT Xiaomi (cu excepția smartphone-urilor, tabletelor și laptopurilor) a ajuns la 19,3 milioane, în creștere cu 26,5% față de anul precedent. În martie 2025, utilizatorii activi lunar („MAU”) ai aplicației Mi Home au crescut la 106,4 milioane, în creștere cu 19,5% față de anul precedent. MAU-ul asistentului AI a crescut la 146,7 milioane, în creștere cu 17,5% față de anul precedent.

Marja brută a serviciilor de internet crește la 76,9%, baza de utilizatori continuând să se extindă

Segmentul de servicii de internet al Xiaomi și-a continuat creșterea constantă, veniturile avansând cu 12,8% față de anul precedent, la 9,1 miliarde RMB (1,11 miliarde Euro) în primul trimestru al anului. Marja brută a crescut cu 2,7 puncte procentuale față de anul precedent, ajungând la 76,9%.

Baza de utilizatori ai serviciilor de internet Xiaomi s-a extins în continuare, atingând niveluri record la nivel global și în China continentală. În martie 2025, numărul de utilizatori mobili (MAU) la nivel global a ajuns la 718,8 milioane, în creștere cu 9,2% față de anul precedent, în timp ce numărul de utilizatori mobili (MAU) în China continentală a ajuns la 181,1 milioane, în creștere cu 12,9% față de anul precedent.

Divizia Xiaomi de vehicule electrice inteligente înregistrează o creștere constantă și își mărește capacitatea de producție pentru a atinge obiectivul de livrare a 350.000 de vehicule în întregul an

Veniturile din vehiculele electrice inteligente Xiaomi, inteligența artificială și alte inițiative noi au susținut o creștere solidă, veniturile totale ajungând la 18,6 miliarde RMB (2,27 miliarde Euro) în primul trimestru al anului 2025. Livrările din seria Xiaomi SU7 au progresat constant, cu 75.869 de vehicule livrate în timpul trimestrului. Grupul va continua să accelereze producția pentru a atinge obiectivul de a livra 350.000 de vehicule pentru întregul an 2025.

Xiaomi a continuat să își extindă rețeaua de vânzări și service. La 31 martie 2025, Xiaomi deschisese 235 de centre de vânzări de vehicule electrice inteligente în 65 de orașe din China.

În ultimul an, seria Xiaomi SU7 a consolidat recunoașterea mărcii premium Xiaomi. Xiaomi SU7 Ultra, lansat în februarie, a redefinit piața vehiculelor electrice premium, intrând în segmentul ultra-premium cu prețuri începând de la peste 500.000 RMB (61.100 Euro). Viitorul SUV de lux de înaltă performanță, Xiaomi YU7, este pregătit să extindă și mai mult prezența Xiaomi în sectorul vehiculelor electrice premium. Capacitățile de livrare a vehiculelor electrice Xiaomi s-au îmbunătățit constant, livrările cumulative depășind 258.000 de vehicule de la debut. Livrările lunare au depășit 20.000 de vehicule timp de șase luni consecutive. În aprilie, Xiaomi SU7 a condus vânzările pentru toate modelele cu prețuri de peste 200.000 RMB (24.450 Euro).

Investiții de 24,45 de miliarde Euro în cercetare și dezvoltare în următorii cinci ani pentru a crea o barieră tehnologică în jurul inovațiilor din domeniul cipurilor, inteligenței artificiale și sistemului de operare

Xiaomi este ferm angajată să investească în tehnologii fundamentale și să devină un lider global în domeniul în continuă evoluție al tehnologiilor de ultimă generație. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare au ajuns la 6,7 ​​miliarde RMB (820 milioane Euro) în primul trimestru al anului 2025, în creștere cu 30,1% față de anul precedent. La 31 martie 2025, personalul de cercetare și dezvoltare al Xiaomi a atins un nivel record de 21.731. Xiaomi și-a extins, de asemenea, capacitățile de proprietate intelectuală, obținând peste 43.000 de brevete la nivel mondial. Grupul intenționează să investească 200 de miliarde RMB (24,45 miliarde Euro) în cercetare și dezvoltare în următorii cinci ani, consolidându-și angajamentul față de inovația în tehnologiile fundamentale.

În 22 mai, Xiaomi a dezvăluit procesorul Xiaomi XRING O1 de 3nm, dezvoltare proprie, care a fost utilizat pe smartphone-uri și tablete. Această etapă importantă marchează implementarea completă a tehnologiilor fundamentale ale Xiaomi – „cip, inteligență artificială și sistem de operare”. Prin stabilirea constantă a unui bazin tehnologic pe termen lung, Xiaomi continuă să seteze un standard global pentru inovație de vârf și un ecosistem tehnologic de top.

– – –

 

Despre Xiaomi Corporation

Xiaomi Corporation a fost fondată în aprilie 2010 și listată pe Piața Principală a Bursei de Valori din Hong Kong pe 9 iulie 2018 (1810.HK). Xiaomi este o companie de electronice de consum și producție inteligentă, având în centrul activității sale smartphone-urile și dispozitivele inteligente conectate printr-o platformă IoT.

Îmbrățișând viziunea noastră de „A ne împrieteni cu utilizatorii și a fi cea mai cool companie în inimile acestora”, Xiaomi urmărește constant inovația, o experiență de utilizare de înaltă calitate și eficiența operațională. Compania creează neobosit produse extraordinare la prețuri corecte, pentru ca toată lumea din lume să se bucure de o viață mai bună prin tehnologie inovatoare.

Xiaomi este una dintre cele mai importante companii de smartphone-uri la nivel global. În martie 2025, numărul utilizatorilor activi lunar (MAU) a ajuns la aproximativ 718,8 milioane (inclusiv smartphone-uri și tablete) la nivel mondial. De asemenea, compania a creat una dintre cele mai mari platforme AIoT (Inteligență Artificială + Internet of Things) pentru consumatori, atingând aproximativ 943,7 milioane de dispozitive inteligente conectate la platforma sa (cu excepția smartphone-urilor, laptopurilor și tabletelor), până la data de 31 martie 2025.

În octombrie 2023, Xiaomi și-a actualizat strategia la „Om × Mașină × Casă”, un ecosistem inteligent care integrează perfect dispozitivele personale, produsele smart home și automobilele. Xiaomi plasează mereu omul în centrul strategiei sale și se angajează să ofere experiențe complete și mai bine conectate.

Produsele Xiaomi sunt prezente în peste 100 de țări și regiuni din întreaga lume. În august 2024, Xiaomi a fost inclusă pentru al șaselea an consecutiv în clasamentul Fortune Global 500.

Xiaomi este parte componentă a indicilor Hang Seng Index, Hang Seng China Enterprises Index, Hang Seng TECH Index și Hang Seng China 50 Index.

Pentru mai multe informații despre Xiaomi, accesați https://www.mi.com/global/discover/newsroom

• 83% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, dintre care 38% zilnic sau aproape zilnic.
• 46% dintre români aruncă mâncare gătită – aceasta fiind cea mai frecvent irosită categorie alimentară.
• Achizițiile în exces și expirarea produselor sunt principalele cauze ale risipei alimentare (43%).
• 82% dintre respondenți utilizează strategii precum congelarea și depozitarea corectă a alimentelor pentru a combate risipa.
• 53% dintre respondenți admit că tradițiile sau valorile culturale ale familiei în care au crescut îi influențează în consumul de alimente.

București, 27 Mai 2025 – Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, potrivit unui nou studiu realizat de Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale, în parteneriat cu Reveal Marketing Research.

Acest comportament se menține la un nivel îngrijorător și anul acesta, în ciuda faptului că obiceiurile de cumpărare a produselor alimentare au rămas constante, comparativ cu datele analizate anul trecut.

83% dintre respondenți au declarat că fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, iar risipa alimentară continuă să fie o problemă majoră.

Mâncarea gătită acasă rămâne principala formă de consum, în scădere ușoară față de anul trecut, cu cele mai ridicate valori înregistrate în rândul femeilor (7,5 din 10 mese) și al persoanelor de peste 55 de ani (8,7 din 10 mese). Tinerii între 18 și 24 de ani aleg mai des alternative precum comanda la domiciliu (1,8 din 10 mese) sau masa la restaurant (2,1 din 10 mese), ceea ce contribuie indirect la creșterea risipei alimentare.

„România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – echivalentul a 150 de kilograme pe persoană. Este un fenomen care are consecințe nu doar economice, ci și sociale și de mediu. De aceea, la Up România ne implicăm activ în reducerea risipei alimentare prin programe și inițiative menite să încurajeze un consum responsabil și sustenabil,” a declarat  Elena Pap, Director Europa Up Group.

Risipa alimentară rămâne o provocare, în ciuda conștientizării

Majoritatea românilor declară că se confruntă săptămânal cu o risipă de bani, din cauza alimentelor pe care le aruncă. Dacă 66% dintre respondenți au declarat că aruncă alimente în valoare de sub 50 de lei, 3% dintre cei care au participat la sondaj depășesc pragul de 200 lei. Tinerii continuă să raporteze pierderi mai mari, în timp ce persoanele peste 55 de ani demonstrează o gestionare mai eficientă a alimentelor și o conștientizare mai clară a impactului financiar.

Mâncarea gătită rămâne principalul tip de aliment care ajunge la coșul de gunoi (46%), urmată de pâine și produse de panificație (39%), fructe (28%) și legume (27%). Tinerii între 18 și 34 de ani sunt responsabili pentru cele mai mari niveluri de risipă, în contrast cu vârstnicii, care aruncă semnificativ mai puțin.

Printre cele mai frecvente cauze identificate pentru risipa alimentară se numără cumpărăturile în exces (43%) și prepararea unor cantități prea mari de mâncare (39%), obiceiuri întâlnite mai ales în rândul adulților între 25 și 44 de ani. Alte motive includ refuzul de a consuma mâncarea reîncălzită și lipsa educației privind planificarea și conservarea alimentelor – aspecte care contribuie la perpetuarea fenomenului de risipă alimentară.

Atitudinile românilor arată o conștientizare în creștere, dar și diferențe generaționale

Românii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult amploarea risipei alimentare, 64% dintre respondenți considerând-o o problemă gravă – în special femeile și persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani. Sentimentul dominant este vinovăția, resimțit mai intens de femei (63%) și de adulții între 45–55 de ani (59%).

Atunci când vine vorba de măsuri concrete, femeile se declară mai implicate decât bărbații în combaterea risipei alimentare. Persoanele de peste 55 de ani se remarcă prin comportamente mai sustenabile: aruncă cel mai puțin, au pierderi financiare reduse (84% estimează pierderi sub 50 de lei pe săptămână) și respectă în continuare reguli învățate din familie, precum „să nu arunci mâncarea”.

Majoritatea respondenților aplică deja obiceiuri menite să reducă risipa: depozitarea corectă și congelarea alimentelor (82%), planificarea cumpărăturilor (78%) și estimarea corectă a porțiilor (76%). Aceste practici sunt mai frecvent adoptate de femei și de persoanele între 35–44 de ani, în timp ce deschiderea față de astfel de soluții este mai redusă în rândul tinerilor între 25 și 34 de ani.

“Rezultatele studiului din acest an confirmă că românii, în special persoanele mai în vârstă și femeile, manifestă un interes crescut față de reducerea risipei alimentare. Deși comportamentele tinerilor arată încă o predispoziție mai mare spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile. Este esențial să continuăm să investim în educație și conștientizare pentru a construi o cultură alimentară sustenabilă” a menționat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

Valorile culturale din familie și educația continuă să influențeze comportamentul alimentar

Pentru 46% dintre români, regula „să nu arunci mâncarea” era impusă încă din copilărie – mai ales în cazul celor peste 45 de ani. În schimb, generațiile mai tinere au fost mai puțin expuse acestor norme tradiționale. Expresii precum „gândește-te la copiii flămânzi” sunt amintite de 69% dintre respondenți, în special de femei și de cei cu vârste între 35 și 55 de ani, ceea ce indică o influență clară a normelor culturale asupra percepției risipei.

Mai mult de jumătate dintre respondenți (53%) recunosc că tradițiile și valorile familiei în care au crescut le influențează comportamentul alimentar. Acest procent ajunge la 65% în rândul celor peste 55 de ani, indicând o legătură puternică între educația tradițională și grija față de resurse. La polul opus, tinerii sub 35 de ani se declară mai puțin influențați de aceste valori – doar 43% în segmentul 25–34 ani și 40% în rândul celor de 18–24 ani.

Tinerii, cei mai predispuși la risipă, dar și receptivi la presiunea socială

Comportamentul alimentar al Generației Z (18–24 ani) indică un nivel ridicat de risipă – aceștia aruncă cel mai frecvent mâncare gătită și raportează pierderi financiare săptămânale mai mari. În același timp, tot ei sunt cei care resimt cel mai acut presiunea socială atunci când aruncă alimente – 34% dintre tinerii din această categorie declară că simt acest lucru, comparativ cu 28% din totalul eșantionului.

În același timp, tinerii sub 35 de ani preferă într-o măsură mai mare comanda de mâncare la domiciliu sau mesele în oraș. De altfel, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) iau, în medie, 2 din 10 mese la restaurant.

Totodată, deschiderea lor față de adoptarea unor metode preventive de reducere a pierderilor alimentare este mai scăzută, comparativ cu persoanele între 35 și 44 de ani, care se remarcă printr-o implicare crescută în combaterea risipei.

Datele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare la nivelul societății privind risipa alimentară, dar și diferențe semnificative între generații în ceea ce privește comportamentele și percepțiile. Consolidarea educației alimentare și promovarea unor obiceiuri responsabile rămân pași esențiali pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic.

Studiul a fost realizat online în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 – 56+ ani, din mediul urban, pe un eșantion N=1017 respondenți. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Perioada de colectare a datelor: 15-24 martie 2025.

***

Despre Up România

Up România face parte din Grupul Up, deservește peste 25.000 de clienți și peste 1.3 milioane de beneficiari pe Up Dejun, Up, Cadou, Up Vacanță, Up Cultură. La aceștia se adaugă peste 1.2 milioane de beneficiari pe Up Social din 150 de proiecte sociale naționale și locale care au fost realizate în ultimii 6 ani.  Cu o prezență de peste 22 de ani în România, compania oferă diverse instrumente de motivare și soluții financiare avantajoase pentru performanța businessului companiilor, printre care se numără produse și servicii pentru salariați, platforma de

beneficii flexibile Up MultiBeneficii, servicii dedicate comercianților, precum și soluții personalizate pentru modernizarea sectorului de acțiune socială.

Up MultiBeneficii este soluția Up România dedicată companiilor, ce oferă gestionarea eficientă a beneficiilor extrasalariale puse la dispoziția angajaților. Platforma Up MultiBeneficii prezintă un pachet atractiv de beneficii și oferte speciale ce pot fi alese chiar de către angajat în funcție de nevoile sale, generând un avantaj competitiv pe piață pentru angajator, iar pentru angajat, autonomie și flexibilitate.

Up România, unul dintre principalii jucători din industria beneficiilor extrasalariale din piață, a lansat aplicația UpMobil+, un ecosistem digital pentru gestionarea beneficiilor extrasalariale și acces la oferte exclusive, produse și servicii de top, totul într-un singur loc. Noua aplicație se adresează atât celor care beneficiază de produsele Up România, cât și publicului larg, care poate astfel să se bucure de avantaje speciale.

Prin intermediul campaniei „Redefinim Munca”, Up România își propune să schimbe perspectiva asupra muncii, aducând schimbări semnificative în abordarea acesteia.

Up România este certificată Great Place To Work, pentru al treilea an consecutiv, în 2024.

Mai multe detalii pe www.upromania.ro.

Aplicația Up Mobil+ poate fi descărcată de pe App Store, Google Play sau Huawei AppGallery.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 15 ani companii din România și alte țări din Europa.

București, 22 mai 2025 – Prevenția cancerului de sân rămâne un comportament rar și fragmentat chiar și în rândul femeilor care, teoretic, au acces la informație, servicii medicale și educație. Asociația CREDU publică rezultatele unui studiu realizat online în rândul a 555 de femei din România, cu scopul de a înțelege în profunzime, de ce prevenția este, în practică, greu de urmat, chiar și de către cele mai informate segmente ale populației.

Concluzii relevante:

27.4% dintre femei nu au fost niciodată la un control pentru sănătatea sânilor, în ciuda accesului la informație și servicii.
67% nu discută cu nimeni despre faptul că amână investigațiile — semn al unei izolări emoționale și sociale în jurul prevenției.
Doar 28.3% fac controale regulate, iar 39.8% au fost la investigații abia în 2024, semnalând o activare recentă, dar insuficient structurată.
60% dintre participante au mers la control din proprie inițiativă, nu din recomandarea medicului — indicând o lipsă de sprijin sistematic.
80% solicită informare clară și constantă
75% consideră costurile o barieră majoră.
Acest studiu fost conceput ca o analiză aplicată, centrată pe un segment strategic de populație: femeile cu vârste între 31 și 60 de ani, active profesional, preponderent din mediul urban, cu acces digital și nivel de educație cel puțin mediu. Alegerea nu a fost întâmplătoare: dacă prevenția întâmpină obstacole semnificative chiar în rândul acestui grup, este foarte probabil ca dificultățile să fie mai profunde, legate de coerența intervențiilor, claritatea traseelor de sănătate și sprijinul real oferit în luarea deciziilor medicale.

„Studiul ne arată că femeile nu spun «nu» prevenției, ci mai degrabă «nu știu cum», «nu e clar», «nu e momentul», nu pentru că nu le pasă, ci pentru că parcursul e încă neclar, fragmentat și adesea perceput ca inaccesibil. Nu e vorba de indiferență, ci de confuzie și lipsă de sprijin practic. Multe femei nu primesc îndrumări clare și empatice, iar traseul până la investigație rămâne neclar. Avem nevoie de o nouă cultură a prevenției: una care nu se limitează la informare generală, ci care asigură trasee clare către investigații, sprijin din partea medicilor și mesaje adaptate realității femeilor – simple, repetitive și de încredere”,  consideră Oana Voicu, președinta Asociației CREDU.

Alte date relevante din cercetare:

81.6% au încredere în ginecologi/oncologi, dar doar 36.3% în medicii de familie, care ar trebui să joace un rol esențial în prevenție.
62.3% consideră foarte utile SMS-urile de reamintire, 49.7% ar dori newslettere lunare, iar 44.7% spun că poveștile reale le-ar ajuta să ia decizia de a merge la control.
Caravanele mobile sunt apreciate, dar nu suficiente: femeile cer programări online simple, investigații decontate, spații de consiliere psihologică și sprijin comunitar.
Studiul include și o cartografiere detaliată a barierelor psihologice și logistice: de la teama de diagnostic la lipsa de empatie, programări greoaie și lipsa unei culturi a conversației despre sănătatea sânilor.

Studiul a fost realizat în cadrul programului „Tu ai făcut investigațiile la sân anul acesta?” (ediția a II-a), o inițiativă de informare, acțiune și solidaritate pentru prevenția cancerului mamar în România. Pe lângă datele cantitative, cercetarea a inclus și o analiză calitativă extinsă, cu peste 300 de mărturii emoționante din partea femeilor privind teama, rușinea, lipsa de îndrumare și dorința de schimbare. Rezultatele complete, analiza calitativă, recomandările strategice și interpretarea sociologică sunt disponibile aici: www.investigatii-sân.ro

Despre Asociația CREDU
Asociația CREDU este o organizație non-profit dedicată promovării educației pentru sănătate și dezvoltării de intervenții bazate pe dovezi în domeniul sănătății publice. Activitatea sa cuprinde programe educaționale în școli (Detectivii Sănătății, Alegeri Sănătoase), campanii de prevenție adresate publicului larg și cercetări aplicate care susțin elaborarea de politici de sănătate relevante.

Prin proiectele sale, CREDU urmărește să crească gradul de alfabetizare în sănătate, să contribuie la prevenirea bolilor cronice și să promoveze comportamente sănătoase în rândul tuturor categoriilor de vârstă – de la copii la adulți activi și vârstnici.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.credu.ro