• Un nou studiu la nivel internaţional relevă că problema zgomotului la locul de muncă s-a înrăutăţit, iar angajaţii care lucrează în incinte gălăgioase sunt mult mai predispuşi să-şi caute alt loc de muncă în decurs de şase luni
• Numai 1% dintre anagajaţi reuşesc să se izoleze de sursele de distragere a atenţiei la birou, o scădere dramatică faţă de 2015
• Milenialii sunt mai puţin satisfăcuţi de aspectul biroului lor decât colegii mai în vârstă

Birourile în spaţii deschise sunt concepute pentru a creşte colaborarea între angajaţi, dar un nou studiu realizat de Oxford Economics la solicitarea Plantronics, pionier în domeniul echipamentelor audio și un lider global în industria comunicațiilor, relevă că poluarea fonică rezultată în aceste spaţii deschise a atins nivele epidemice. Potrivit sondajului, condiţiile s-au înrăutăţit în comparaţie cu prima ediţie a studiului Oxford Economics, din 2015.

Oxford Economics a intervievat, pentru studiul pe 2018, peste 500 de executivi seniori şi angajaţi în poziţii non-manageriale, din numeroase industrii şi zone funcţionale, din Statele Unite, Marea Britanie, Germania, India, China, Australia, Danemarca, Finlanda şi Norvegia. Studiul a mai inclus şi interviuri cu executivii care iau măsuri pentru a rezolva aceste probleme apărute în calea colaborării de business şi productivităţii din cadrul birourilor în spaţii deschise.

Iar rezultatele indică un declin dramatic al condiţiilor din birourile deschise:

• Majoritatea executivilor şi a angajaţilor spun că există un zgomot aproape constant la locul de muncă şi mulţi spun că le lipseşte un spaţiu liniştit pentru întalniri sau meditaţie. Condiţiile s-au înrăutaţit considerabil faţă de acum trei ani, dar managerii nu realizează dimensiunea problemei
• Numai 1% dintre angajaţii chestionaţi (faţă de 20% în 2015) au spus că reuseşc să blocheze sursele de distragere a atenţiei pentru a se concentra, fără să trebuiască să iasă din birou.
• 54% dintre executivi cred că angajaţii lor au instrumentele necesare pentru a face faţă zgomotului şi distragerii atenţiei în birouri, dar numai 29% dintre angajaţi au susţinut aceasta (faţă de 41% în 2015).

În consecinţă, angajaţii rezolvă această problemă fie ieşind afară, fie izolându-se de mediul înconjurător pentru a-şi face treaba: 75% dintre angajaţi au spus că ies afară, la plimbare, pentru a-şi aduna gândurile, iar 32% ascultă muzică în căşti pentru a se putea concentra. În plus, angajaţii din cele mai zgomotoase birouri sunt mult mai predispuşi să îşi caute alt loc de muncă în următoarele şase luni.

Zgomotul, distragerea atenţiei şi presiunea de a fi conectat permanent – la birou şi acasă – îi afectează pe executivi şi angajaţi în egală măsură. Majoritatea locurilor de muncă sunt zgomotoare şi deranjante:

• Mai puţin de o cincime dintre respondenţi au spus că mediul lor de lucru este liniştit, şi puţini au instrumentele necesare pentru a se izola de zgomotul din jurul lor.
• Unul din cinci angajaţi a spus că zgomotul din biroul în care lucrează îi diminuează satisfacţia la locul de muncă. Unul din şase a spus că zgomotul le afectează starea de bine. (Executivii sunt chiar mai în măsură să afirme că zgomotul este în detrimentul satisfacţiei şi stării de bine a angajaţilor.)

Pe de altă parte, aproape două treimi dintre angajaţii chestionaţi au spus că lipsa unui spaţiu liniştit pentru concentrare are un efect negativ asupra productivităţii, satisfacţiei profesionale şi stării de bine.

Problema persistă şi după orele de birou. Aproape jumătate dintre executivii chestionaţi au spus că se aşteaptă ca subalternii lor să fie disponibili în mod frecvent sau permanent şi după orele de program şi două treimi dintre angajaţi menţionează că au fost presaţi să muncească la orice oră în detrimentul stării lor de bine şi al productivităţii.

Şi chiar şi acasă, zgomotul şi distragerea atenţiei şi conectarea permanentă reprezintă o problemă. Aproximativ două treimi dintre angajaţi au spus că se confruntă cu o supraîncărcare informaţională, faţă de numai 27% în 2015, precum şi cu presiunea de a fii în permanenţă conectaţi, ca efect al noilor tehnologii digitale. Aproape trei sferturi (74%) dintre angajaţi au spus că aceasta are un efect negativ asupra stării lor de bine şi al productivităţii.

Milenialii

Potrivit studiului Oxford Economics, milenialii (vârstele cuprinse între 22 şi 36 de ani) sunt mult mai obişnuiţi cu birouri de tip spaţii deschise decât colegii lor mai în vârstă, aparent din cauză că şi-au început carierele în astfel de medii. Dar chiar şi aşa, milenialii sunt primii care conştientizează problemele care apar odată cu acest tip de mediu şi le fac faţă în mod diferit faţă de colegii lor mai în vârstă. Angajaţii mileniali sunt:

• Mult mai puţin dispuşi să considere un mediu zgomotos ca fiind energizant (9% faţă de 30% dintre colegii mai în vârstă)
• Mai puţin satisfăcuţi cu aspectul biroului în comparaţie cu colegii mai în vârstă (38% faţă de 48% la seniori)
• Mai predispuşi să afirme că organizaţia lor ar trebui să rezolve problema zgomotului, a distragerii atenţiei şi a supraîncărcării cu informaţie (89% faţă de 75% cei ami în vârstă)
• Mai dispuşi să afirme că preferă să iasă din birou pentru a se concentra (84% faţă de 63%) şi mai puţin predispuşi să folosească o cameră de relaxare.

Plantronics a comandat acest studiu pentru a înţelege mai bine cum poate ajuta la crearea unor medii de lucru în care angajaţii să se simtă bine. „Rezultatele din acest an spun că birourile deschise aduc cu siguranţă economii de costuri, dar au un efect negativ asupra productivităţii şi a stării de bine a angajaţilor”, a declarat Jennifer Adams, director, Enterprise Solutions Marketing, Plantronics. „Ne bazăm pe aproape 60 de ani de experienţă în acustică pentru a veni cu o gamă completă de soluţii la aceste provocări, de la căşti antifonice şi până la soluţia Habitat Soundscaping. Viziunea noastră este un birou în spaţiu deschis unde angajaţii sunt încântaţi să vină pentru că le stimulează starea de bine şi îi inspiră să dea tot ce au mai bun la muncă.”